Conform proiectului Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) 2024-2026, în următorii ani, autoritățile planifică consolidarea bazei fiscale prin raționalizarea scutirilor fiscale, îmbunătățirea raportării privind impozitul pe venit și consolidarea administrării fiscale; ajustarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar; revizuirea sistemelor de asigurări sociale și medicale, astfel ca acestea să devină sustenabile pe termen mediu și lung; extinderea și dezvoltarea continuă a pieței interne a valorilor mobiliare de stat; monitorizarea și gestionarea eficientă a riscurilor bugetar-fiscale etc. 

Proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea CBTM 2024-2026 este propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor. Documentul va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

Astfel, pe termen mediu se propune revenirea pe un descrescător al soldului bugetar, având în vedere că scenariul de bază se axează pe o relansare a creșterii economice, iar politicile economice de susținere a mediului de afaceri se presupune că vor genera o creștere economică superioară celei potențiale. Astfel, soldul bugetar negativ al bugetului public național se estimează să fie redus de la 6,0 % din PIB în 2023 și 4,9 % – în 2024 până la 3,4 % – în 2026. 

Conform CBTM, până în anul 2026 veniturile bugetului public național vor fi în creștere față de anul 2023 cu 21,6 %, inclusiv în anul 2024 față de anul 2023 – cu 4,7 %. Majorarea veniturilor va fi susținută, în primul rând, de restabilirea economică, impactul politicilor de stat de susținere a sectoarelor economice, precum și din contul unor măsuri ale politicii fiscale și vamale și de administrare mai bună a veniturilor. Totuși, veniturile bugetare pe termen mediu au la bază estimări ale granturilor la un nivel minim istoric, iar creșterea veniturilor se bazează pe creșterea încasărilor din impozite și taxe. 

Impozitele și taxele reprezintă partea majoră din veniturile bugetului public național, constituind în anii 2024-2026 circa 65,0 % din totalul veniturilor, preponderent din contul încasărilor din impozite și taxe pe mărfuri și servicii. Pe termen mediu această grupă de venituri va crește cu un ritm mediu anual de 7,8%. Contribuțiile de asigurări sociale și medicale pe perioada de prognoză în totalul veniturilor vor crește până la 30,9 % în 2026 față de 29,6 % în 2024 ca urmarea a creșterii fondului de remunerare a muncii pe termen mediu cu circa 10%. 

În același timp, pentru perioada 2024-2026 se estimează o reducere a debursării granturilor externe în totalul veniturilor de la 1,3 % până la 0,9 %.

În perioada 2024-2026, se preconizează că cheltuielile vor avea o pondere medie de aproximativ 34,1 % în PIB față de 38,6 % în PIB estimate pentru 2023. O parte din cheltuielile de capital sunt planificate a fi finanțate prin împrumuturi externe prin clauza de investiții, care permite Guvernului să finanțeze proiecte de interes public și care afectează reducerea obstacolelor de dezvoltare a țării. În perioada pe termen mediu 2024-2026, cheltuielile sunt planificate să înregistreze o creștere de la 2,3 % în anul 2024 față de anul 2023 până la 7,1 % în anul 2026 comparativ cu anul 2025.

Estimările indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2024-2026 înregistrează o tendință de creștere cu circa 25,3 % în 2026 față de 2023. Totodată, veniturile și cheltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală în perioada anilor 2024-2026 vor crește în 2024 cu 11,3 % față de 2023, iar în 2025 și 2026 cu 19,4 % și 27,6 % respectiv.