Dezvoltarea comunității agricole și promovarea integrării tehnologiilor noi, a inovațiilor și a bunelor practici în procesele agricole va fi asigurată prin intermediul camerelor agricole - organizații ce au ca scop instituționalizarea dialogului și parteneriatului dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități publice centrale și locale.

Legea nr. 39 din 6 martie 2025 privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost publicată în Monitorul Oficial din 3 aprilie curent și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Ce reprezintă camerele agricole?

Camerele agricole au scopul de a consolida și de a promova un dialog eficient și durabil al comunității agricole cu autoritățile publice, centrat pe dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol și a mediului rural.

Conform legii publicate, prin intermediul camerelor agricole autoritățile își propun susținerea bunăstării fermierilor prin reprezentarea echilibrată a intereselor acestora, ținând cont de diversitatea activităților agricole, dimensiunea exploatațiilor agricole, amplasarea geografică și alte caracteristici individuale ale membrilor; facilitarea comunicării și colaborării între fermieri prin crearea unei platforme pentru schimbul de experiență și bune practici; dezvoltarea capacităților fermierilor prin îmbunătățirea competențelor necesare gestionării eficiente a exploatațiilor agricole și accesării fondurilor de dezvoltare a sectorului agricol;  promovarea și dezvoltarea parteneriatelor cu alte organizații și instituții naționale și internaționale; încurajarea implementării unor practici agricole durabile și prietenoase mediului în vederea menținerii echilibrului dintre producție și protecția resurselor  natural; dezvoltarea economiei rurale și la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile rurale; sporirea rezilienței fermierilor față de efectele crizelor și riscurilor din sectorul agricol, provocate de dezastre naturale și schimbări climatice.

Camerele agricole se constituie în două niveluri, fiind structurate în camere agricole regionale, organizate pe teritoriile identificate în baza localităților din mediul rural, învecinate geografic și coezive din punctul de vedere al activităților agricole desfășurate pe aceste teritorii și o Cameră Agricolă Națională - constituită de camerele agricole regionale, la nivel național, în vederea organizării și coordonării activității camerelor agricole regionale și a promovării intereselor membrilor lor în raport cu autoritățile publice, instituțiile și organizațiile naționale și internaționale în domeniu.

Astfel, conform legii, conform legii se preconizează crearea a 10 camere agricole teritoriale, în următoarele localități: Chișinău, Bălți, Hâncești, Florești, Edințe, Orhei, Ungheni, Cahul, Căușeni și UTAG.

Calitatea de membru al camerei agricole regionale va putea fi obținută de către orice persoană fizică sau juridică, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, care întrunește cumulativ următoarele condiții: practică activitate de întreprinzător în domeniul agricol pe teritoriul Republicii Moldova; are sediul în aria de activitate a camerei agricole regionale respective; deține cu drept de posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis, sau cel puțin 0,1 hectare de legume pe teren protejat, sau un număr de animale mai mare decât cel prevăzut de Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară pentru exploatațiile nonprofesionale. Posesia și folosința asupra bunurilor agricole trebuie exercitate exclusiv în scopul practicării activității de întreprinzător în domeniul agricol.

Calitatea de membru poate fi deținută doar în cadrul unei camere agricole regionale, iar în cazul deținerii de terenuri și/sau al desfășurării activităților agricole în 6 mai multe regiuni, fermierul are dreptul de a alege camera agricolă regională în care devine membru. Totodată, activitatea camerei agricole regionale se desfășoară în baza statutului acesteia, aprobat de adunarea generală a camerei agricole respective. Statutul camerei agricole trebuie să conțină obligatoriu: forma juridică de organizare; denumirea și sediul; scopul constituirii; structura și competențele organelor de conducere, precum și modul de alegere a acestora; funcțiile și atribuțiile camerei agricole regionale; drepturile, obligațiile și responsabilitățile membrilor; modul de calculare și achitare a cotizației de membru în termenul-limită prevăzut de statut; procedura de convocare și organizare a adunării generale, regulile privind desfășurarea ședințelor adunării generale, inclusiv cerințele de cvorum și sistemul de vot aplicabil la adunarea generală și alte clauze ce nu contravin legislației.

Camerele agricole regionale dobândesc personalitate juridică din momentul înregistrării lor la Agenția Servicii Publice. Camera Agricolă Națională are statut de organizație profesională nonprofit, cu patrimoniu și buget propriu.

Activitatea camerelor agricole este finanțată din de membru al camerelor agricole; , precum și din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost; subvențiile acordate din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;  veniturile obținute din serviciile prestate nonmembrilor camerelor agricole;  donațiile și/sau sponsorizările, inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare și din alte surse neinterzise de lege. Aici menționăm că Legea prevede achitarea de către membrii camerelor agricole a unei cotizații anuale de membru, la data indicată în statutul camerelor agricole, utilizată de camerele agricole pentru a susține activitatea lor și pentru a asigura costurile și cheltuielile de funcționare a acestora, precum și a Camerei Agricole Naționale. Mărimea și modalitatea de calculare a cotizației anuale de membru se stabilesc conform statutului camerei agricole.

Activitatea financiară a camerelor agricole se supune auditului extern. Auditul se efectuează anual sau la necessitate la cererea a 1/3 din membri, în cazul camerelor agricole regionale și la solicitarea a 2/3 din membrii Consiliului Coordonator, în cazul Camerei Agricole Naționale.

Experiența internațională

După cum se menționează în nota informativă a documentului, analiza experienței altor state din Uniunea Europeană, precum Austria, Slovenia, Polonia referitoare la organizarea și functionarea camerelor agricole, a demonstrat reușita instituționalizării camerelor agricole, totodată relevând aspecte-cheie în organizarea lor, pasibile a fi transpuse și de Republica Moldova, în special modelul austriac - bazat pe „Principiul de jos in sus”. Bunăoară în Austria, conceptul de camere agricole există de mai bine de 100 ani, prima cameră agricolă fiind constituită în 1922. Camerele agricole austriece dispun de birouri de specialitate, a căror numar variază de la о cameră la alta, dar și întreprinderi subordonate, cu atribuții în diverse domenii aferente (de ex. Centre de formare, centre specializate în producere - viticultură, horticultură etc,).  În același timp, în Slovenia, activitatea camerelor agricole este realizată din contul bugetului de stat (în proportie de 57% din bugetul anual al camerelor), a cotizațiilor de membru și a serviciilor prestate.  Totodată, sistemul Camerei Agricole în Slovenia mai include și о serie de institute, la care Camera este fie fondator, fie co-fondator, acestea având atribuții în domenii aferente activității Camerei, precum și Serviciul public de consiliere agricolă, care oferă atât servicii publice de consultanță/gratuite, cât și servicii cu plată.