Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.

Proiectul de lege ce vizează politica-fiscală și vamală pentru anul 2025 a trecut astăzi, 8 iulie, de Guvern și urmează a fi examinat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului.

După cum a explicat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, măsurile propuse în cadrul proiectului de politică fiscală și vamală, deși poartă un caracter minim invaziv, având mai multe intervenții tehnice sau de concretizare, totuși, păstrează prerogativele politicii fiscale și vamale promovate pe parcursul anilor precedenți, urmărind  asigurarea mobilizării resurselor bugetare necesare pentru finanțarea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă,  implementarea instrumentelor fiscale de atragere și menținere a investițiilor, aplicarea pârghiilor axate pe acordarea suportului social prin instrumente fiscale etc.

Este de menționat că procesul de consultare a proiectului a fost unul complex, fiind asigurată avizarea acestora în cadrul mai multor ședințe de consultări, atât în grupuri restrânse cu participarea reprezentanților mediului de afaceri, cât și în grupuri extinse cu participarea tuturor părților interesante – asociații de business, autorități publice centrale și Congresul autorităților publice locale, fiind examinate circa 400 de propuneri, a adăugat ministrul.

Principalele măsuri prevăzute de proiect:

• revizuirea noțiunii de locuință de bază ce constă în acordarea dreptului persoanei fizice de a nu recunoaște creșterea sau pierderea de capital în cazul în care, la data autentificării notariale a contractului de vânzare-cumpărare a locuinței, proprietarul și-a retras viza de domiciliu/reședință de pe adresa unde se află locuința vândută, cu cel mult 90 zile calendaristice înainte de data înstrăinării;
• completarea legislației fiscale cu Programul de stimulare pe termen lung (stock option plan) ce presupune acordarea salariaților și administratorilor companiei a dreptului la achiziționarea unui număr determinat de titluri de participare emise de entitatea la un preț preferențial sau să fie acordate acestora cu titlu gratuit;
• extinderea spectrului veniturilor neimpozabile reglementate prin articolul 20 din Codul fiscal cu: veniturile persoanelor fizice rezidente obținute sub formă de creștere de capital sau dobânzi aferente VMS și/sau aferente obligațiunilor emise de autoritățile administrației publice locale; veniturile obținute din vânzarea energiei electrice de către persoane fizice, care produc energie regenerabilă și cărora li se aplică mecanismul de contorizare/facturare netă în conformitate cu Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din sursele regenerabile; drepturile acordate în cadrul „stock option plan”, la momentul acordării și exercitării acestora etc.;
• acordarea dreptului de aplicare a metodei de amortizare accelerate pentru toate persoanele juridice, fără a ține cont de mărimea acestora care este reglementată prin Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, cu excepție persoanelor juridice care desfășoară activități financiare, de asigurări/reasigurări prevăzute în secțiunea K a CAEM;
• acordarea organizațiilor de creditare nebancare a dreptului la deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar în limita provizioanelor calculate conform SNC;
• majorarea cu 10% a scutirilor acordate persoanelor fizice;
• excluderea unui spectru de facilități fiscale constatate prin deciziile Consiliului Concurenței drept ajutor de stat, precum și prin prisma angajamentelor de racordare a legislației la prevederilor Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA. Astfel, se propune aplicarea regimului standard de impozitare pentru:  serviciile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare și producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane cu dizabilităţi.
• scutirea de la plata taxelor locale pentru dispozitivele publicitare și pentru plasarea/amplasarea publicității în cazul în care publicitatea ține de mesaj de interes public;
• ajustarea termenului de prezentare și achitare a dării de seamă privind taxa pentru resursele naturale, de la trimestrial la semestrial;
• uniformizarea criteriilor de depunere a garanției în cadrul regimurilor vamale, fără a condiționa plafonul minim a garanției în cazul reprezentanților vamali cu statut de broker.