Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege prin care se urmărește excluderea normelor legale declarate neconstituționale, dar și operarea unor modificări în cuprinsul Codului de procedură civilă și a Codului de executare, în vederea asigurării unui echilibru între drepturile și interesele contradictorii ale celor două părți în procedura de executare, dar și anularea probabilității apariției unor situații inechitabile în practică, când debitorul obligației, fără a i se acorda un termen rezonabil pentru executarea benevolă după pronunțarea hotărârii judecătorești, este antrenat obligatoriu într-un proces de executare silită, care odată început, implică anumite cheltuieli suplimentare ce vor fi suportate de debitor, conform prevederilor legale actuale, fără vreo culpă a sa.

Astfel, în condițiile aprobării proiectului în redacția autorilor, Codul de procedură civilă va fi completat cu prevederea conform căreia instanța care va pronunța ordonanța sau hotărârea judecătorească prevăzută¹ la alin. (1) al art. 256 va stabili în cuprinsul dispozitivului un termen rezonabil, care nu va putea depăși 15 zile, pentru executarea benevolă de către pârât a obligației sale. Dovada plății efectuate de pârât se va remite instanței și se va anexa la dosarul cauzei.

Totodată, Codul de executare va fi completat cu un capitol nou (cap. 1¹) care va reglementa executarea benevolă a documentelor executorii. Se prevede că executarea benevolă va reprezenta acordarea posibilității debitorului de a executa voluntar documentul executoriu înainte de a trece la executarea silită. În cazul în care debitorul nu va executa benevol obligația sa în termenul stabilit de lege sau de instanța de judecată, aceasta va putea fi impusă prin executare silită, proces care demarează odată cu sesizarea executorului judecătoresc.

La depunerea documentului executoriu spre executare silită, creditorul va trebui să prezinte declarația pe propria răspundere privind neexecutarea creanței de către debitor, însoțită de dovada somației adresate debitorului privind acordarea unui termen pentru executarea benevolă a documentului executoriu. Documentele executorii emise de instanța de judecată, prin care se vor dispune măsuri de asigurare a acțiunii sau a probelor, prevăzute² la art. 27 din Codul de executare, se vor executa imediat.

Conform proiectului, înainte de a iniția procedura de executare silită, creditorul va avea obligația de a soma debitorul în legătură cu executarea benevolă a documentului executoriu, acordându-i un termen de cel puțin 15 zile și avertizându-l că după expirarea acestui termen va fi posibilă intentarea procedurii de executare silită. Somarea debitorului se va efectua în formă scrisă prin orice mijloace adecvate circumstanțelor, inclusiv prin intermediul executorului judecătoresc, conform serviciului de comunicare a actelor. În cazul în care înmânarea somației debitorului nu va fi posibilă, aceasta va fi comunicată prin publicare în Monitorul Oficial.

Autorii propun ca noile prevederi să intre în vigoare la expirarea termenului de două luni de la data publicării în MO.

------------------------

¹Codul de procedură civilă

Articolul 256. Executarea imediată a hotărîrii

(1) Urmează a fi executate imediat ordonanţa sau hotărîrea judecătorească prin care pîrîtul este obligat la plata:

a) pensiei de întreţinere;

b) salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă, precum şi a indemnizaţiilor prevăzute de statutul şomerilor, în mărimea unui salariu mediu;

c) reparaţiei prejudiciilor cauzate prin vătămare a integrităţii corporale sau prin o altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, dacă reparaţia s-a efectuat sub formă de prestaţii băneşti periodice;

d) unui salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru, în cazul reintegrării în serviciu.

²Codul de executare

Articolul 27. Executarea măsurilor de asigurare 

                      a acţiunii şi a măsurilor de asigurare 

                      a probelor dispuse de instanţa de

                      judecată

(1) Documentele executorii, eliberate de instanţa de judecată, prin care s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii sau de asigurare a probelor, sau de anulare a lor se pun în executare prin intermediul executorului judecătoresc.

(3) Încheierea de asigurare a acţiunii se execută imediat, iar cea de anulare a lor, după rămînerea definitivă a încheierii.

(4) Executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a acţiunii în limitele valorii revendicărilor din acţiune. În cazul în care instanţa de judecată nu indică expres bunurile pe care se aplică măsurile de asigurare ori măsurile ce urmează a fi întreprinse, executorul judecătoresc este în drept să aplice interdicţii sau sechestre tuturor bunurilor pîrîtului, ţinînd cont de prevederile art. 176 din Codul de procedură civilă. La cererea pîrîtului, în cazul cînd acesta demonstrează documentar că valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte esenţial valoarea acţiunii, se menţin sub sechestru doar bunurile a căror valoare acoperă valoarea acţiunii.

(4¹) După aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii, bunurile rămîn la locul de păstrare indicat de instanţa de judecată. În cazul în care acesta nu este indicat se aplică reglementările generale ale prezentului cod. Măsurile de asigurare se aduc la îndeplinire imediat, fără a fi necesară înştiinţarea părţilor.

(5) Executarea categoriilor de documente executorii, prevăzute în prezentul articol, se face conform prezentului cod şi Codului de procedură civilă, cu derogările stabilite de prezentul articol.

(6) Măsurile de asigurare a acţiunii aduse la îndeplinire de executorul judecătoresc îşi păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti asigurate sau pînă la anularea încheierii în al cărei temei acestea au fost aplicate.

(7) Despre măsurile întreprinse de executorul judecătoresc este informat solicitantul.

(8) În temeiul hotărîrii judecătoreşti definitive privind anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, executorul judecătoresc dispune anularea acestor măsuri.

(9) Cheltuielile de punere în executare a măsurilor de asigurare a acţiunii sînt puse pe seama reclamantului şi sînt compensate ulterior în condiţiile art.94–97 din Codul de procedură civilă.

(10) La cererea persoanei interesate, executorul judecătoresc constată, în condiţiile art.25 din prezentul cod, respectarea măsurilor de asigurare aplicate.

(11) Repararea prejudiciilor rezultate din asigurarea acţiunii poate fi pretinsă reclamantului conform prevederilor art.182 din Codul de procedură civilă.