Potrivit unor modificări operate la Codul Civil la 1 martie 2019, averea acumulată în devălmășie se împarte, după decesul unuia dintre soți și cu celelalte rude ale defunctului, iar această situație generează incertitudini cu privire la drepturile patrimoniale ale soțului supravietuitor.  În lipsa unui testament, acesta poate moșteni împreună cu descendenții (copii, nepoți) sau, în lipsa acestora, cu rudele colaterale ale defunctului, ceea ce poate afecta situația sa materială.

Pentru a elimina această situație, un grup de deputați au elaborat o inițiativă legislativă, prin care se propune revizuirea reglementărilor privind moștenirea în Codul civil al Republicii Moldova, pentru a clarifica, dar și îmbunatăți unele dispoziții legale referitoare la transmisiunea succesorală, decăderea din dreptul de moștenire, statutul soțului supraviețuitor, precum și termenul de acceptare sau renunțare la moștenire.  Proiectul respectiv a fost aprobat de Parlament în prima lectură în ședința din 13 martie curent.

În primul rând, se aduc clarități la procedura de decădere din dreptul de moștenire a moștenitorului nedemn. Astfel, circumstanța care constituie temei pentru decădere din dreptul de moștenire trebuie constatată de instanța de judecată, iar acțiunea privind decăderea din dreptul de moștenire a moștenitorului respectiv poate fi intentată de orice persoană în avantajul căreia poate servi înlăturarea moștenitorului nedemn, chiar dacă avantajul va surveni numai după înlăturarea altei persoane. Inițiativa mai prevede că în cazul în care, după primirea moștenirii, este declarată de instanța de judecată ca moștenitor nedemn, persoana este obligată să restituie tot ceea ce a primit ca moștenire, iar cota succesorală a persoanei decăzute din dreptul la moștenire se împarte egal între ceilalți moștenitori.

O altă propunere importantă vizează reintegrarea soțului supraviețuitor în clasa I de moștenitori legali, cu condiționarea dreptului la moștenire în funcție de durata căsătoriei. Astfel, vor face parte din clasa I de moștenitori legali descendenții defunctului și soțul supraviețuitor. Potrivit proiectului, soțul supraviețuitor care vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa I poate primi, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu exceptia cazului în care acestea sunt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul și doar în măsura în care aceste sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.

Conform proiectului, moștenirea se va considera acceptată când moștenitorul va depune la notarul care desfășoară procedura succesorală notarială о declarație de acceptare a moștenirii în forma autentică înainte de expirarea termenului de acceptare a moștenirii sau când moștenitorul intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Această declarație poate fi autentificată la oricare notar sau altă persoană abilitată să autentifice acte juridice.

Se propun modificări și la termenul de acceptare al moștenirii. Dacă la moment Codul civil prevede că renunțarea la moștenire se poate face în termen de 3 luni, se propune ca termenul de acceptare al moștenirii să fie de 12 luni de la data deschiderii ei. Totodată, dacă dreptul de a accepta moștenirea apare în cazul în care ceilalți moștenitori nu о acceptă, ea trebuie acceptată în partea rămasă din termenul stabilit pentru acceptare, iar dacă această parte este mai mică de 3 luni, ea se prelungește până la 3 luni. Totuși, proiectul prevede și unele derogări pentru termenul de acceptare al moștenirii, cum ar fi: acesta curge de la data nașterii moștenitorului, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii; de la data înregistrării decesului la organul de stare civilă, daca se face în baza unei hotăraâi judecătorești prin care se declară decesul celui care lasă moștenirea sau de la data la care moștenitorul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa la moștenire, dacă aceasta dat este ulterioaraă deschiderii moștenirii.

Proiectul de lege reprezintă un pas important în modernizarea regimului juridic al moștenirii, aliniind legislația natională la principiile echității și certitudinii juridice. Implementarea acestuia va contribui la о aplicare mai previzibilă a normelor succesorale, protejând drepturile moștenitorilor și asigurând un echilibru între interesele acestora, se menționează în nota proiectului.

Cu detalii vom reveni pe parcursul promovării proiectului.