Actul notarial purtând ștampila și semnătura notarului sau semnătură electronică calificată a notarului este de autoritate publică, se prezumă legal, veridic și are forță probantă și, după caz, forță executorie prevăzută de lege. Semnătura electronică calificată a notarului, aplicată pe actul notarial electronic, substituie ștampila și semnătura olografă a acestuia.

În cadrul ședinței plenare din 25 mai anul curent, Parlamentul a aprobat în a doua lectură proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr. 246/2018 privind procedura notarială (Legea nr. 246/2018), elaborate de către Ministerul  Dezvoltării Economice și Digitalizării și promovate în contextul implementării foii de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic.

Conform proiectului votat, actul notarial în formă de document electronic se va întocmi cu respectarea condițiilor de procedură stabilite de Legea nr. 246/2018, Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere și Regulamentul cu privire la cerințele și modalitățile de întocmire a actelor notariale la distanță/electronic, aprobat prin ordinul ministrului justiției  după consultarea Camerei Notariale. Actul notarial în formă de document electronic se va semna de către părți sau reprezentanții lor și, după caz, de cei chemați a încuviința actele pe care părțile le întocmesc cu semnături electronice calificate.

La rândul său, întocmirea actului notarial prin comunicare la distanță, se va realiza dacă notarul și toți participanții vor fi de acord, vor asigura prezența simultană și vor putea comunica față în față prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare. Comunicarea la distanță nu se va putea desfășura dacă cel puțin unul din participanți nu va fi de acord cu o astfel de comunicare sau dacă nu deține mijloacele tehnice necesare.

Totodată, stabilirea identității, capacității și discernământului, citirea, semnarea actului notarial și exprimarea consimțământului vor putea fi realizate fără prezența fizică a unora sau tuturor persoanelor vizate, cu utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, nu doar în procesul de întocmire a actului notarial în formă de document electronic, dar și în procedurile de întocmire a actelor notariale semnate olograf.

În formă de document electronic nu vor putea fi întocmite așa acte și acțiuni notariale ca certificarea aflării persoanei în viață sau a aflării unei persoane într-un anumit loc; numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a administratorului masei succesorale; asigurarea probelor; autentificarea testamentelor; primirea testamentului olograf și a altor documente pe suport de hârtie la păstrare; acte de protest al cambiilor; acte de protest al cecurilor în caz de neplată; alte cazuri prevăzute de lege.

Noile prevederi din Legea nr. 246/2018 vor intra în vigoare odată cu crearea condițiilor tehnice care sunt stipulate în proiect, dar nu mai târziu de 3 ani de la data publicării. Astfel una din condiții prevede dezvoltarea de către Ministerul Justiției, cu suportul Agenției de Guvernare Electronică, a sistemului informațional de stat prin care se vor înregistra actele notariale electronice în Registrul de stat al actelor notariale electronice. Totodată, se precizează că Registrele actelor notariale pe suport de hârtie vor fi substituite cu registrele electronice după crearea și punerea în aplicare a acestora.

Proiectul mai prevede că categoriile de acte notariale electronice, inclusiv actele notariale întocmite prin comunicare la distanță, se vor realiza și implementa gradual, în măsura în care notarul poate face uz de soluții și/sau sisteme informaționale necesare, conforme cerințelor stabilite de Guvern. Se mai stipulează că Agenția Servicii Publice, în comun cu Camera Notarială, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a noilor prevederi, va crea conexiunea notarilor la Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea de către notari a înregistrărilor prevăzute de legislație.