Criteriul cel mai mic preț ar putea să nu mai fie utilizat în mod separat în calitate de criteriu unic sau decisiv în cadrul procedurilor de achiziții publice, acesta va fi suprapus cu alte criterii, care la rândul lor vor avea o pondere cumulativă cel puțin tot atât de mare. Măsura este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (facilitarea activității mediului de afaceri / pachetul dereglementare 4).

Proiectul prevede completarea art. 26 Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice cu o prevedere nouă conform căreia criteriul ce se referă la prețul cel mai mic va fi subsidiar și se va utiliza în cumul cu criteriile:  cel mai bun raport calitate-preţ / cel mai bun raport calitate-cost sau în calitate de criteriu de atribuire suplimentar.

Totodată, în cazul aplicării criteriilor de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ / cel mai bun raport calitate-cost, ponderea maximă pe care elementul de preț o are în cadrul criteriului de atribuire a contractului de achiziții publice/acordului-cadru este de 50% pentru orice tip de achiziție.

În același timp, în cazul contractelor de achiziție de bunuri, autoritatea contractantă ar putea să nu fie obligată să publice în prealabil un anunț de participare dacă organizează procedurile de negociere pe o platformă electronică administrată de o bursă de mărfuri.

Proiectul mai prevede că în cazul achiziției publice de bunuri sau servicii, o ofertă prezintă un preț semnificativ mai scăzut în comparație cu ofertele altor ofertanți dacă prețul ofertat este cu cel puțin 20% mai mic decât prețul mediu de piață pentru bunuri/servicii de categorie și calitate similară. Intervenția dată are ca scop soluționarea problemei abuzurilor și practicilor de concurență neloială în achizițiile publice, în special situațiile în care ofertanții obțin contracte datorită prețului excesiv de scăzut.

Pachetul de dereglementare nr. 4 poate fi consultat aici până la 28 august curent.