Până în anul 2030 Republica Moldova va edifica o economie rezilientă, verde și digitalizată, bazată pe sectorul de servicii și pe industria în continuă dezvoltare, cu un mediu economic stabil, competitiv, susținut de investiții, cu capacități sporite de inovare și un grad înalt de dezvoltare a capitalului uman – aceasta este viziunea Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică 2030 (SNDE). Proiectul Strategiei a fost aprobat de Guvern în cadrul ședinței de astăzi, 5 iunie.

Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030 este un document de planificare strategică elaborat în vederea stabilirii unei viziuni coerente de dezvoltare economică a Republicii Moldova.

Astfel, SNDE 2030 mizează, în mod special, pe sectoare cu un înalt potențial de creștere accelerată, incluzivă și durabilă, cum ar fi: tehnologia informației (servicii IT și software); industriile creative; externalizarea proceselor de afaceri (BPO); turism și industria de recuperare; comerț electronic, logistică și transport; servicii de sănătate și asistență medicală; educație; cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică; industria electronică; industria farmaceutică; textilele, încălțăminte și obiecte de decor cu brand propriu; echipamente electrice și aparate mecanice; industria alimentară și de procesare și managementul deșeurilor.

Strategia se bazează pe 3 obiective: crearea unui mediu favorabil pentru antreprenoriat și investiții și pregătirea economiei pentru aderarea la Uniunea Europeană; extinderea și diversificarea sectorului de servicii cu valoare adăugată pentru export și stimularea industriei inovatoare, bazate pe produse tehnologic complexe și cu o valoare adăugată înaltă.

Ca acțiuni de implementare, documentul prevede: implementarea unui program pentru promovarea tehnologiilor de comerț electronic și plăți digitale, inclusiv prin sporirea securității cibernetice; optimizarea cadrului fiscal pentru încurajarea investițiilor interne și externe; dezvoltarea și asigurarea unei infrastructuri de transport pasageri atractiv pentru lucrătorii migranți; consolidarea capacităților instituționale, umane și operaționale ale Agenției de Investiții în calitate de autoritate administrativă centrală mandatată să promoveze imaginea țării, exporturile turismul, să fortifice diplomația economică și să susțină și să protejeze în mod activ investițiile.

Totodată, Strategia mai are ca acțiuni: implementarea programelor de sprijin pentru investiții în tranziția energetică și anume utilizarea combustibililor fosili (țiței și gaze naturale) ca materie primă pentru industria chimică (vopseluri, plastic, fertilizanți agricoli/ îngrășăminte, etc); susținerea activă a internaționalizării sectorului IMMurilor industrial; gestionarea rațională a deșeurilor, inclusiv a celor rezultate din activitățile medicale etc.

Conform datelor prezentate în Strategie, cea mai negativă contribuție asupra dinamicii PIB în anul 2022 (-2,5 puncte procentuale) a fost generată de agricultură, care a suferit o descreștere cu 23,5% a valorii adăugate brute. Totuși,  s-au evidențiat și unele activități economice în creștere: activități de cazare și alimentație publică (+44%), activități financiare și asigurări (+22%), învățământ (+9,6%), sectorul imobiliar (+8%), informaţii şi comunicaţii (+5,7%), sănătate şi asistenţă socială (+3,7%). Aceste sectoare au continuat creșterea în anul 2023.