Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă). Respectiv, numărul preliminar al populaţiei cu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2019 a constituit puțin peste 2,68 mil persoane (fără populația din stânga Nistrului), în scădere cu 48,7 mii persoane (1,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018. Această scădere a fost cauzată, în special, de sporul migratoriu negativ al populaţiei. BNS mai constată că, în ultimii cinci ani, rata de creștere anuală a fost negative, constituind circa -1,8% anual. Motivul principal al descreșterii numărului populației rezidente este migrația netă negativă, care a crescut de la -24,6 mii persoane în anul 2014 la -48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă. La începutul anului curent populaţia masculină a reprezentat 47,8% din populația ţării, comparativ cu 47,6% la 1 ianuarie 2018. Totodată, populaţia feminină a constituit 52,2% și, respectiv, 52,4% din populația țării. Pe parcursul ultimului an, scăderea a fost mai mare pentru populaţia masculină (-28,1 mii persoane), decât pentru cea feminină (-20,6 mii persoane). Raportul de masculinitate constituie 92 bărbaţi la 100 femei. Până la vârsta de 22 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul femeilor, consituind 105 bărbați la 100 femei. Însă, începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor - 116 femei la 100 bărbați. Cea mai ridicată pondere în populaţia totală, de 8,2%, o deţin persoanele din grupa de vârstă 30-34 ani, urmată de grup de vârstă 55-59 ani cu o pondere de 7,5%. În contrast, adolescenții de 15-19 ani deţin o pondere semnificativ mai mica – doar 5,2% în totalul populaţiei cu reședința obișnuită. Copiii de 0-14 ani constituie 506,5 mii persoane, reprezentând 18,9% din totalul populaţiei. Populaţia cuprinsă între 15-59 ani (1 616,8 mii persoane) reprezintă 60,3% din populaţia totală. Populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) deţine 20,8% din populaţia totală, în cifre absolute – 558,4 mii persoane. Populația vârstnicilor „mai bătrâni” (de 75 ani și peste) este mai bine reprezentată în rândul populaţiei feminine: 3,2% în numărul total al populației. Proporția bărbaților vârstnici din același grup constituie 1,6%.