Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 

Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:

 

• Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri;
• Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;
• Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;
• O mai bună conformare a legislației și a mecanismelor de aplicare privind Securitatea și Sănătatea în Muncă (SSM) cu Standardele Internaționale de Muncă;
• Protecție eficientă a lucrătorilor cu risc sporit de ocupare informală (lucrători sezonieri, ocazionali, zilieri);
• Introducerea mecanismelor pentru monitorizarea și combaterea cazurilor de violență și hărțuire în lumea muncii;
• Platforme relevante și eficiente de dialog social la nivel național, teritorial și de unitate;
• Organizații puternice ale angajatorilor și lucrătorilor cu expertiză în materie de politici și servicii de calitate pentru membri.

 

Rezultate implementării Programului se referă la crearea a cel puțin 350 locuri noi de muncă pentru tinerii din mediul rural și femeile inactive prin parteneriate locale de ocupare, lansarea unei  platforme digitale care să includă module pentru raportarea accidentelor de muncă si managementul reclamațiilor, precum și sporirea numărului de angajatori și lucrători asistați cu suport informațional și consultanță legală în materie de legislație a muncii și SSM (de la 1900 de persoane consultate de către inspectori de muncă în anul 2020 până la 2500 de persoane în anul 2024), dar și sporirea numărului de tineri plasați în câmpul muncii (până la 70%).

 

Potrivit datelor reflectate în document, ratele de ocupare în țara noastră au fost foarte reduse în ultimele două decenii (2000 – 45%, 2019 – 40 % (media UE – 53 % în 2019)). Aproape 30 % din tinerii moldoveni nu muncesc și nu învață, iar până la o treime din cetățenii RM locuiesc în străinătate, ceea ce face ca remitențele să reprezintă 16% din PIB, plasând Moldova printre primele 20 de țări ale lumii după dependența de remitențe.

 

Totodată, conform Anchetei Forței de Muncă, în anul 2020 peste 22% dintre lucrătorii moldoveni erau angajați informal, majoritatea (55%) fiind lucrători pe cont propriu, urmați de lucrătorii familiali neremunerați (13%). Sectoarele cele mai expuse ocupării informale sunt agricultura și construcțiile, cu rate de ocupare informală de peste 60%.

 

În același timp, rata accidentelor de muncă mortale a crescut de la 4,9 (2016) la 6,2 cazuri la 100 mii de lucrători în anul 2018, iar în 2020 a atins 5,2, rata medie în UE fiind de 1,2 cazuri, iar în România – 3 cazuri.

 

Programul urmează a fi finanțat din contribuția colectivă a membrilor tripartiți din Moldova, bugetul Organizației Internaționale a Muncii și surse extra-bugetare. Pentru înregistrarea rezultatelor prevăzute de Program se estimează un buget de $3,7 mil., cu un deficit estimat de finanțare de $1,9 mil.